Presidente Republika (PR) José Ramos Horta hateten katak, fos Guverno ho marka MTCI (Ministerio Turismo Comercio e Industria), ne’ebé folin karun iha Merkadoria, Laos falhansu hosi Guverno maibe Empresario sira mak halo manobra para bele hetan lukru.
Tuir PR Horta, Guverno iha nia komitmentu diak teb-tebes atu fan fós ba povo ho preco $12 Kada sakas, maibe Empresario sira mak malandru, tamba sosa tia hodi fan fali liu hosi presu nebe estabelese.
Nia husu ba Empresario sira keta halimar demais ho folin fos ninian, selae povo ain tanan sira mak sofre nafatin. Entretantu, iha observasaun ne’ebe jornalista Diario ne’e halao iha terrenu hatudu katak, fos MTCI laos ona tuir folin $12 ke Governo estabelese, maibe $15 to’o $16.
Problema konaba manipulasaun folin fo’os MTCI husi postu de venda Inspektora Alimentar Ekonomia Ministerio Turismu Comercio no Industria (MTCI) Florentina Smith rekonese, menus rekursu humanus atu halo kontrolu. “Ami rekonese, ami nia ekipa ne’e ema menus, entaun defisil ami atu halo kobertura ida ne’ebe mak másimu, tamba primeiru tengki haree ami nia rekursu humanus no segundu mós tamba ita nia maluk Timóroan sira ne’e mentalidade ida ne’ebe defisil mós atu muda “, hateten Florentina Smith ba Jornalista sira liu hosi konferensia impprensa iha nia servisu fatin Matadouru Dili, Sesta Feira (3/9). Tuir Florentina Smith, postus de venda ne’ebe mak MTCI hari’I ne’e mós fó oportunidade ba vendedor sira ne’ebe mak fa’an sasan iha Estrada ninin . “ Pontu de venda ita nia maluk sira ne’ebe mak iha luron ninin mos aproveita oportunidade. Tamba ita hateten mentalidade Timór ne’e defisil atu muda iha tempu badak “, nia informa. Florentina Smith komenta katak, MTCI sei buka mekanismu hodi reforsa rekursu ne’ebé mak iha. Ami kaer ema ne’e hamutuk 70 ital pesoas. Fulan Augustu ne’e ami prende hamutuk 30 pesoas I sira nia fós ami tahan hela iha armazen . Agora dadauk prosesu ne’e ami entrega iha policia “’, nia informa. Folin fós ne’ebé mak kontinua iha manipulasaun, tuir Florentina Smith, tamba Pontus de venda ne’e fulan ida deit dala rua deit tuir orario ne’ebé mak estabelese atu atende Pontus de venda tuir Distritu ida-idak nian. Tanba ne’e Florentina Smith informa katak, Pontus de venda balun mós malandru. “ Ami labele dehan sira neé los hotu . Sira ne’ebé mak malandru la fa’an tuir kalendario estabelesidu . Ami komesa “ Sira ne’ebe hakarak viola direitu ema seluk nian hakarak buka fali riku ho fós subsidiu, entaun tenke para, depois fó fali interese ba ema ne’ebé mak presiza . MTCI sei haruka pontu de venda ne’ebé mak halo manipulasaun sei prega multa, sé hanesan bebeik, entaun tenki hapara sira . Tamba lei ne’e klaru katak , sei prende sasan no fó multa. Fós ne’ebé mak Governu fó ba bisnis nain sira ne’e tuir Florentina Smith, atu ajuda povo kiak,maibe bisnis nain sira uja fali oportunidade ida ne’e para atu hariku an . Florentina Smith rekonese katak , konsertesza Governu liu hosi MTCI iha dezafio, tamba ne’e hanesan Governu buka atu kombate hahalok at sira ne’e. “Ami la hakfodak, ami pronto atu koopera hamotuk ho policia atu kaer hotu ema sira nebe mak malandru. Ba tinan oin sei kontinua nafatin iha manipulasaun entaun ami bele buka mekanismo seluk, fós nee sei fo fali empreza sira hodi buka riku,ami buka fatin ba ema nebe mak presija duni “. Nia komenta . Iha tinan 2011 Florentina Smith hateten katak, Guverno sei buka mekanismo ida nee , para fós subsidio nee tengki to’o duni ba komunidade nia let no pontu devenda neebe mak iha capital Dili tengki hamate para negosiante sira buka vida seluk, hodi halo bisnis seluk, labele uja fali oportunidade hariku an ho fos subsidio ne’e.
Dili- Governo liu husi Ministeriu Turismo Komercio no Industria (MTCI) tenke hahu deminui importasaun fo’os husi rai liur no suporta Ministeriu Agrikultura no Peskas (MPA) hodi hasae produsaun produtu local hanesan hare, batar no produtu seluk.
Koordenador grupu Hakmatek, Distritu Maubesi, Manuel Pereira hateten, Governu liu husi MTCI tenki hamenus volume importasaun fo’os husi rai liur hodi fo atensaun ba agrikultur sira hodi hasae sira nia produsaun.
Nia hatutan, hahu agora mak governu husi parte rua MAP no MTCI latau atensaun ba kestaun ne’e, Mak ba future TL sei depende nafatin ba fo’os importasaun ba vida moris agrikultur laiha mudansa.
Directur Nasional Agrikultur no holtikultura, Gil Rangel Da Cruz hateten, iha 2010 levantamenttu dadus MAP nian parese iha konkulzaun tanba iha redusaun uitoan iha produsaun.
Produsaun lasae tanba iha difikuldade hanesan udan bo’ot ne’ebe estraga kanun hasan barak. Ne’ebe mibilizasaun traktor sira ne’e sai paradu, tanba fornesementu mina husi sentral mos paradu. Basa'a dalan a'at nune’e udan bo’ot iha kosta sul kadaves la fo hatene fatin para halo operasaun ba kuda batar iha segunda epoka.
Nia haktuir iha 2007 produsaun hare sae husi 80 mil, tuir dadus konkretu produsaun hare iha 2005 MAP produs aserka 50 mil toneladas hare kulit. 2006 produs 55 toneladas no 2007 produs 60 toneladas Tuir MAP nia kalkulasaun hare 60 toneladas dulas ba fo’os bele hetan 30 toneladas resin.
Iha tinan 2008 produs ona hare kulit 80 mil, tinan 2009 sae 120 mil. Produsaun ne’e sae tanba ho esforsu ne’ebe governu halo liu husi distribuisaun traktores barak ba agrikultur sira.
Total traktores ne’ebe distribui ona mak 2.591. Traktor liman distribui ona 300 resinpara halo operasun fila rai hodi hasae produsaun ida ne’ebe boot liu.
Targetu MAP katak kada tinan hahu husi 2007 to’o 2008 kuaze hasa'e 2 mil hectar. Hanesan iha tinan 2007 ihadeit natar efetivu iha 35 too 38 mil, 2008 bele ileva ona ba 45 mil hectar hodi kuda, nia salent.
Dicrekturluta hamutuk Merecio Akara hateten, MAP iha inisiativo hodi inpoin tractores fini ne’ebe ho objectivu atu hasa'e produsaun para bele eksporta mos ba liur. Maibe ida ne’e sedauk fo rezultadu masimu.
parte ne’ebe mak MAP nia konsege aumenta produsaun oituan hanesan iha Baucau Sub Distritu Vemasi, MAP nia produsaun hare aumenta oituan.
Nia hatutan, produsaun iha oituan maibe MTCI lakonsege fasilita distribuisaun, ida mak realidade no sei depende ba inporntasaun hosi rai liur.
Iha parte seluk Ministro Turismu Comercio no Industria Gil Alves da costa hateten, Ministeriu ne’e sei la hapara importasaun fo’os hosi rai luir, tanba hare ba produsaun rai laran to’o para prudusaun rai laran la to’o para populasaun sira atu consume. Sekuando produsaun hare iha tinan tinan sae, governu sei hamenus deit volume importasaun.
Tuir nia katak, sei kuandu produsaun iha rai laran la sae governu sei nafatin inporta fo’os para bele garante povu wainhira iha dezastre naturais iha rai laran.